23 August 2014 - Reuniunea Frăția Cața

 

Societatea Frăţia Caţa,

bucuria de a fi împreună fraţi

 
Sâmbătă, 11 August 2012, a avut loc întâlnirea cu fiii satului Caţa.

Clopotele bisericii au dat startul evenimentului, când  sătenii împreună cu toţi fiii satului veniţi din ţară şi străinătate, au participat la slujba religioasă, urmată de un concert de muzică religioasă închinat Maicii Domnului.

Un concert inedit de muzică bizantină, în interpretarea corului Katharsis din Caransebeş  a continuat ospăţul duhovnicesc al acestei întâlniri de suflet din anul 2012 de la Caţa, concert care a avut loc la Şcoala Românilor, lângă Biserica Ortodoxă Română.

Corul Katharsis, la biserica din Caţa

O caldă mulţumire adresez minunaţilor membrii ai corului Katharsis  pentru interpretarea intensă: Alin Buliga, solistul acestui grup psaltic Alex Matasă, Andrei Bălan si Andrei Agache.

Recunoştinţa o îndrept spre toţi cei care au fost prezenţi: precucernicilor părinţi: părintele protopop: Sucaciu Matei Dan, pr. Dorin Streulea de la Parohia Rupea I, Pr. Nicolae Moga de la Parohia Rupea II, preşedintelui Societăţii Frăţia, d-ul ing. Nicolae Mircea, membrilor fondatori: d-ul ing. Cristian Mitric, d-ul prof. Ioan Cornea şi d-ul prof. Toderel Pălăşan, d-ului primar, Gheorghe Vocilă şi autorităţilor centrale şi locale. Salutul meu se îndreaptă spre domnul deputat, d-ul Donţu Mihai, care ne-a onorat cu prezenţa, tuturor fiilor satului,  celor care au venit din ţară şi străinătate, să fim uniţi în rugăciune şi împreună slujitori în cadrul Societăţii Frăţia, care, aşa cum bine ştiţi, a renăscut, după mai bine de 100 de ani de la înfiinşarea ei de către D-ul Ignatie Mircea.

Chemarea la sfinţenie, o stare de normalitate

Dragi fraţi în Hristos, în mod repetat imaginea sfinţilor a fost supusă la caricaturi şi prezentată în mod deformat, ca şi cum a fi sfânt ar însemna a fi în afara realităţii, naivi şi fără bucurie, doar pe pereţi. Nu rareori se crede că un sfânt este numai acela care face acţiuni ascetice şi morale de nivel foarte înalt şi care de aceea poate desigur să fie venerat, dar niciodată imitat în propria viaţă. Cât de greşită şi descurajantă este această opinie! Nu există nici un sfânt, în afară de fericita Fecioară Maria, care să nu fi cunoscut şi păcatul şi care să nu fi căzut niciodată. Dragii mei, Hristos nu se interesează atât de faptul de câte ori în viaţă şovăim şi cădem, ci  de câte ori noi, cu ajutorul său, ne ridicăm din nou. Nu cere acţiuni extraordinare, ci vrea ca lumina Sa să strălucească în voi. Nu vă cheamă pentru că sunteţi buni şi desăvârşiţi, ci pentru că El este bun şi vrea să vă facă prietenii săi. Da, voi sunteţi lumina lumii pentru că Iisus este lumina voastră. Voi sunteţi creştini – nu pentru că realizaţi lucruri deosebite şi extraordinare – ci pentru că El, Hristos, este viaţa voastră, a noastră. Voi sunteţi sfinţi, noi suntem sfinţi, dacă lăsăm să lucreze Harul său în noi. Doresc să părăsim faptele întunericului şi să luptăm cu armele luminii.

O mulţumire reînnoită adresez grupului Katharsis care ne-a permis nouă tuturor să-l lăudăm pe Dumnezeu şi eu am putut să mulţumesc, în mod deosebit, încă o dată lui Dumnezeu pentru anii de viaţă şi de slujire. Tuturor va multumesc pentru prezenta dumneavoastra si, cu voia lui Dumnezeu, ne vedem la anul.

Societatea Frăţia, o societate puternică

Societatea Frăţia a fost o societate puternică, şi asta o spun nu pentru Şcoala pe care au zidit-o şi a pus-o în slujba Bisericii, ci pentru că a reuşit să păstreze credinţa părinţilor noştri şi limba în care ne-am născut în această zonă multietnică şi multiculturală.

Această moştenire trebuie păstrată şi avem datoria de a o transmite mai departe generaţiilor viitoare, copiilor noştri. Acesta este motivul, dragii mei, pentru care ne-am adunat,  astăzi,  în rugăciune în jurul lui Hristos şi a Maicii Domnului.

Această Societate Frăţia nu putea să rămână izolată, în întuneric, aşa cum nu poate să rămână ascunsă o cetate aşezată pe un munte.

,,Tot suntem într-o perioadă a olimpiadei, nouă ne revine rolul unei ştafete. Am preluat din trecut şi să transmitem celor de după noi acest mesaj. Ce au făcut înaintaşii noştri pentru acest loc, să–l preluăm şi să-l trimitem şi înaintaşilor noştri să continue: 50 de membrii din Societatea Frăţia, trecuţi peste munţi, în Ţara Românească, ca să ajute celor de aici posibilitatea să aibă şcoală, să înveţe limba română, şi să transmită acest mesaj urmaşilor. Acesta este rolul ştafetei pe care-l transmitem şi noi, celor de după noi, prin ceea ce facem astăzi”, ne-a transmis preşedintele acestei Societăţi Frăţia, d-ul Niculae Mircea.

La această întâlnire a fiilor satului a participat şi d-ul prof. Cornea Ioan, membru fondator al acestei Societăţi, şi prim-vicepreşedinte al bisericii ,,Buna Vestire” din Munchen, Germania.

A venit să fie alături de fraţii săi, mărturisind: 

,,Reînfiinţarea ,,Societăţii Frăţia” , cu un Statut bine precizat şi cu proiecte atotcuprinzătoare, permanentizarea ,,Întâlnirii cu fiii satului” precum şi repararea şi amenajarea acestor vechi lăcaşe de credinşă şi cultură, sunt cerinţe stringente şi imperioase ale prezentului pe care trebuie să ni le asumăm şi noi.
Ca fost profesor şi director de şcoală şi de cămin cultural al comunei Caţa, stabilit de mulţi ani în Germania, la Munchen, ca membru fondator al Societăţii Frăţia, doresc să sprijin toate proiectele şi iniţiativele benefice pentru consătenii mei, făcând la rându-mi un apel de suflet la toţi fiii satului, la oficialităţile comunei, la mulţi dintre foştii mei elevi, ajunşi astăzi oameni maturi, mulţi cu studii universitare sau aflaţi în poziţii superioare de conducere, să fie activi şi darnici în pornirea de reînflorire şi revitalizare a unui sat care poartă pecetea mândriei şi recunoştinţei emblematice. Fiind de mulţi ani ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al Consiliului parohial al bisericii ortodoxe române ,,Bunavestire” din Munchen, mi-am propus, împreună cu părintele Varga şi cu acordul preotului nostru Simion Felecan din Munchen, să realizăm o înfrăţire a celor două Parohii, să extindem treptat formele de colaborare şi ajutor creştin benefic şi mobilizator pentru credincioşii noştri. Făcând parte dintr-o generaţie ceva mai veche, aduc cinstire şi laudă vrednicilor noştrii înaintaşi, tuturor celor care aparţin cu trup şi suflet acestui sat, tuturor celor care prin strădania şi mărinimia lor, au pus o piatră de temelie la această oază de spiritualitate creştină românească, făcând-o să dăinuie până la noi şi să trăiască cu demnitate şi mândrie mai departe.

Deasemena, d-ul profesor Pălăşan Toader, membru fondator al Societăţii Frăţia Caţa a împărtăşit crezul nostru, arătând importanţa implicării cu toată inima în atingerea acestor obiective:
,,mai multă minte în inimă şi mai multă inimă în minte (Pr. Arsenie Boca). Ce minte bună au avut înaintaşii noştrii, din familia Mircea, care cu peste mai bine de 100 de ani au înfiinţat Reuniunea Frăţia, un proiect care, iată, face pui. Această continuare, care este un puiuţ educaţional şi cultural în egală măsură, se vrea o dezvolrae şi o cinstire a memoriei d-lor. Văd în acest proiect ca unul acre să reunească acel spirit de comunitate, care te face să rezişti în faţa unor fenomene contemporane nouă. Ne uităm şi în tabloul de acum 100 de ani şi în tabloul făcut cu întâlnirea de anul trecu, şi vom vedea că erau consătenii noştrii, nici mai deştemţi, nici mai puţini deştepţi decât noi, dar educaţi în spiritul a ceea ce este munca, cinstea, dragostea faţă de locul care ai copilărit şi în care încercăm să ne reîntoarcem. Sperăm ca în anii care vor urma să fim tot mai mulţi şi cu tot mai multe proiecte, proiecte pe care şi comuitatea administrativă locală să le accepte, să le includă în proiectul mai larg al comuităţii, pentru că fiecare, cu părticica lui, va construi acea identitate. ”

Vicepreşedintele Societăţii Frăţia, d-ul Mitric Cristian, director al Asociaţiei vânătorilor şi pescarilor -filiala Rupea,  a prezentat foaia parohială a bisericii: 

,,de la acest prim proiect, această revistă parohială, a pornit totul. Societatea Frăţia este acum, aşa cum a spus d-ul profesor Toader Pălăşan, un puiuţ, dar va creşte. Este o mare bucurie pentru mine, şi aş vrea să vă uitaţi în sală, câte personalităţi au rodit din acest pământ. Este o mândrie pentru Caţa, este o mândrie pentru noi toţi. Haideţi ca statutul acestei Frăţii să fim noi toţi”.

Dumnezeu să binecuvinteze acest proiect ,,Frăţia” .

Întâlnirea ,,Societăţii Frăţia”

 

Sâmbătă, 11 August 2012, va avea loc întâlnirea cu fiii satului Caţa: „Cunoaşte-ţi şi iubeşte-ţi locul natal, iar la vremea ta adaugă-i ceva la înflorire!”

Descriind Caţa şi oamenii săi, pot spune că este un sat pierdut printre dealurile Cohalmului, pe malul Homorodului, nu departe de Rupea.

E o lume uneori veselă, alteori tristă, de care mă leagă ceva, greu de spus ce…

Da, e  satul în care fiii satului au văzut lumina zilei şi care trebuie să rămână locul pe care fiecare ar trebui să-l poarte în suflet toată viaţa, oriunde l-ar duce destinul. Caţa ar însemna ţărâna în care te-ai jucat, copil fiind, înseamnă râul Homorod în care te scăldai, biserica dintre brazi, cu care ne mândrim noi, căţenii. Mai înseamnă acasă, locul unde sunt părinţii din ce în ce mai bătrâni şi mai neputincioşi, unde fiecare revine cu mare drag, de câte ori poate.

Corul psaltic Katharsis va concerta la biserica din Caţa

Clopotele bisericii vor da startul evenimentului, când toţi sătenii, şi nu numai, cu mic cu mare, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, sunt chemaţi să participle la slujba religioasă, urmată de un concert de muzică religioasă închinat Maicii Domnului. Un concert inedit de muzică bizantină, în interpretarea corului Katharsis din Caransebeş va continua ospăţul duhovnicesc al aceste întâlniri de suflet din anul 2012 de la Caţa. Concertul care va avea loc sâmbătă,11 August 2012, de la ora 12.00, la Şcoala Românilor, lângă Biserica Ortodoxă Română, va fi susţinut de corul compus din Alin Buliga, Alex Matasă, Andrei Bălan, Andrei Agache.
Corul Katharsis din Caransebeş a luat fiinţă pe data de 1 septembrie 2006 la iniţiativa Preasfinţiei Sale Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului. Scopul iniţial al grupului Katharsis a fost acela de a asigura „confort duhovnicesc”, o ambianţă care să intensifice trăirea spirituală din timpul actelor liturgice prin muzica psaltică interpretată în stil bizantin. Ulterior, aria activităţilor pe plan muzical s-a extins prin prezenţa la diverse manifestări cultural-spirituale bisericeşti: serate duhovniceşti, conferinţe etc.  Numele grupului nu este ales în mod aleatoriu. „Katharsis” este un termen care îşi are originea în Grecia antică (gr. Kάθαρσις,-εως) şi desemnează o purificare a spiritului prin emoţia intensă datorată participării la un fenomen artistic.

Acesta este motivul pentru care biserica cu hramul ,,Sfânta Treime” şi Societatea Frăţia care a reînviat, după un secol de la înfiinţarea ei de către fiul Satului d-ul Ignatie Mircea, au organizat întâlnirea cu fiii satului Caţa. Obiectivul acestei societăţi a fost şi rămâne păstrarea credinţei ortodoxe şi a limbii române în această zonă multietnică şi multiculturală. Prezenţa noastră în munca părinţilor dumneavoastră, Şcoala Românilor, loc sfânt plin de istorie născută din credinţă, ne face să privim înainte cu recunştinţă şi responsabilitate pentru a continua această moştenire lăsată de ei.  Dorim să susţinem rădăcinile, identitatea noastră unică, aceea de a fi români.  Când au apărut în sat primele semnale care vesteau această manifestare (bannere, afişe), oamenii au început să comenteze: „Foarte bine! Bravo! Să se mai întâmple ceva de bine şi în satul nostru!”. Am mers înainte. Am contactat membrii cenaclului ,,Lumină Lină”, prin Pr. Cătălin Dumitrean. Am căutat sponsori… E drept că au fost puţini cei care ne-au ajutat. Amintim aici sprijinul d-ului Vocilă Gheorghe, primarul comunei Caţa, care din puţinul buget local, a reuşit să fie alături de acestă sărbătoare importantă pentru noi, locuitorii acestui sat. 

Sutele de kilometri pe care membrii Cenaclului le-au străbătut, rămân picături de dăruire pe calea devotamentului pentru credinţă şi ţară. Îmi amintesc cuvintele unei doamne, după concertul de la Caţa: „Nu credeam că mai există români adevărați, care să ne amintească ce înseamnă puritatea acestui neam!” Faptul că toate acţiunile Cenaclului îşi găsesc răspuns în inima oamenilor e semnul că, undeva, ascuns, patriotismul acestui neam e încă viu, aşteaptă doar un semnal.

 Părintele protopop Sucaciu Mate-Dan îi numește pe membrii Cenaclului: „oamenii care ne redau speranța, bucuria de a fi creștini și mândria de a fi români”. Grăitoare sunt și cuvintele doamnei Claudia Străulea, unul dintre spectatori: „Pot să spun, printre lacrimi, că am fost puternic impresionată de atmosfera creată de Părintele Cătălin și Cenaclul Lumină Lină. Ideea de românism este un imperativ al zilelor noastre. Mii de mulțumiri Cenaclului!”

Doar uniţi, putem realiza ceva constructiv. De aceea, după agapa frăţească care va sfârşi această sărbătoare, la restaurantul fiului satului, d-ul Todor Gheorghe, va avea loc şi o strângere de fonduri pentru a adăuga şi noi ceva la idea de românism pentru care s-au luptat părinţii noştri. Dorim să continuăm restaurarea picturii murale din interiorul bisericii şi să investim în oameni, în oamenii acesui sat pierdut printer dealurile Homorod.

,,Societatea Frăţia Caţa” a renăscut

,,Asociaţia Frăţia” a organizat prima ediţie a festivalului ,,Fiii Satului Caţa”, în ziua de 05 noiembrie 2011. Această zi reprezintă pentru comunitatea română din Caţa un punct semnificativ pentru o lungă istorie de aspiraţii, de muncă şi generozitate care continuă prin reînfiinţarea ,,Societăţii Frăţia”, după un secol de la înfiinţarea ei de către fiul satului Ignatie Mircea. Obiectivul acestei societăţi era păstrarea credinţei ortodoxe şi a limbii române în această zonă multietnică şi multiculturală prin  ridicarea unei şcoli româneşti care să corespundă cerinţelor din acele vremuri. 

Prezenţa noastră în munca părinţilor noştri,  în această şcoală, loc sfânt plin de istorie născută din credinţă, ne face să privim înainte cu recunştinţă şi responsabilitate pentru a continua această moştenire lăsată de ei.

Români adevăraţi la Caţa

,,Clopotul reîntregirii” a sunat în acest sens la Cața, chemați de dorul pentru Hristos, prin prezenţa Cenaclului Lumină Lină, condus de pr. Cătălin Dumitrean, putătorul de cuvânt al Mitropoliei Ardealului şi fondatorul acestui cenaclu literar care ţine de Radio Trinitas.

Au dăruit și au primit iubire. Au fost primiţi cu dragoste şi entuziasm. Ce măreţ început! Aud publicul cântând: ,,De la moşii noştri noi am învăţat/ Doina şi balada ce ni le-au lăsat"...minunat!

 Au fost un singur gând, un singur glas, o singură inimă care pulsa în ritmul României Mari. Ceea ce s-a întipărit în sufletul oamenilor, ca urmare a prezenței Cenaclului Lumină Lină în mijlocul lor, rămâne o promisiune de credință.  Sutele de kilometri pe care membrii Cenaclului le-au străbătut, rămân picături de dăruire pe calea devotamentului pentru credință și țară.

 














Îmi amintesc cuvintele unei doamne, după concertul de la Cața: „Nu credeam că mai există români adevărați, care să ne amintească ce înseamnă puritatea acestui neam!” Faptul că toate acțiunile Cenaclului își găsesc răspuns în inima oamenilor e semnul că, undeva, ascuns, patriotismul acestui neam e încă viu, așteaptă doar un semnal.

Anulând orice idee de distanţă între scenă şi sală, între oameni sau vârstă, ca şi cum membrii cenaclului s-ar fi născut în aceeaşi localitate şi s-ar fi adunat împreună într-un loc cu tradiţie în artă, au cântat împreună: ,,Eu sunt din ţara lui Foaie-verde/ Eu sunt din neamul lui Făt-Frumos/ Urmele mele nu se pot pierde / C-am străbătut veşnicia pe jos.” 

Ne vedem la anul

Concertul a avut  un scop clar, după cum declară Părintele Cătălin în cuvântul de început: „Dorim să susținem rădăcinile, identitatea noastră unică, aceea de a fi români”.

Părintele protopop Sucaciu Mate-Dan îi numește pe membrii Cenaclului: „oamenii care ne redau speranța, bucuria de a fi creștini și mândria de a fi români”, iar părintele paroh a lansat invitaţia unui viitor concert. Grăitoare sunt și cuvintele doamnei Claudia Străulea, unul dintre spectatori: „Pot să spun, printre lacrimi, că am fost puternic impresionată de atmosfera creată de Părintele Cătălin și Cenaclul Lumină Lină. Ideea de românism este un imperativ al zilelor noastre. Mii de mulțumiri Cenaclului!”

Mulțumim d-ului Nicolae Mircea, preşedintele ,,Societăţii Frăţia”, tuturor fiilor satului care au reuşit să ajungă ACASĂ,  enoriaşilor acestei parohii Cața, şi nu în ultimul rând, ,,Cenaclului Lumină Lină”, că nu ați uitat că sunteți români, că simțiți acest lucru ca pe un lucru sfânt, că ne-ați dăruit dragostea voastră. Cele trei culori ale inimilor noastre, cum spune Părintele Cătălin, să rămână un ideal!